Bre, don doctor. Povestile unui medic de tara in anii 85-90 - Eduart Balasa

E greu sa descrii un drum intr-o lume alba. Alba, nemiscata, inghetata, neteda. Drumul acela lega, fara sa stiu atunci, doua fragmente de viata: cel in care se terminau studiile si cel in care incepea practica. Mergeam prin sat mai mult intuitiv, sperand sa intalnesc pe cineva care sa-mi spuna unde este dispensarul. Si am intalnit. A aparut din ceata aproape fara zgomot. - Bre, e la marnea satului. Atat. Nici dreapta, nici stanga, nici inainte, nici inapoi. A disparut la fel de repede cum aparuse. Iar eu am ramas invartindu-ma prin sat in cautarea ,,marnei". Dupa cateva minute am vazut o tabla ruginita atarnata pe o casa: DISPENSAR REGIUNEA... Nu mai existau regiuni. De mult. Dar satul exista.