Despre vedenii, duhuri si minuni - Ignatie Briancianinov

Minunile lui Dumnezeu inomenit alcatuiau cele mai mari binefaceri materiale pe care si le poa-te in-chi-pui omenirea. Ce binefacere mai mare poate fi decat a ii inapoia celui mort viata? Ce binefacere mai de pret poate fi decat vin-de-carea unei boli de netamaduit, care rapea viata dupa viata, care facea viata asemenea cu o moarte prelungita? Da-ru-rile vazute au fost im-par-tite oamenilor robiti sim-tu-ri-lor, ca acestia sa crea-da in fiintarea darurilor nevazute si sa le primeasca pe acestea. Semnele ii scoteau pe oa-meni din pra-pas-tia nestiintei si impatimirii sim-tu-rilor, ii aduceau la credinta: credinta le impar-ta-sea cunoas-te-rea buna-ta-ti-lor celor vesnice si le -insufla dorinta de a le do-ban-di. Cu ajutorul sem-ne-lor minunate, apostolii au raspandit grab-nic crestinismul in lume: semnele erau do-vada lim-pe-de si puternica pentru crestinism, atat pen-tru popoarele cultivate, cat si pentru popoarele cu-fun-date in nestiinta si barbarie; cand cre-dinta a fost -sadita pretutindeni, a fost sadit cu-van-tul: atunci au fost inlaturate semnele, fiind--ca isi termi-na-sera slu--ji-rea. Ele au incetat sa lu-creze la scara -larga si pre-tu-tin-deni: le sa-var-seau, arareori, numai alesii lui Dumne-zeu. - Sf. Ignatie Briancianinov