Fluturi violeti

Poezia a fost dintotdeauna cea mai buna prietena a mea. Refugiul meu. O scriam pe interiorul pleoapei, acolo puteam sa mazgalesc tot ce-mi dicta sufletul meu. Am crescut sprijinita de poezie. Cand imi era greu, inchideam ochii si ea era acolo cu mine: Spre rasarit, spre rasarit/ Ridica ochii si te scapa/ Acolo dulcele-i destul/ Acolo-s flori, si munti, si apa -Ludmila Rain Augustin Poezia Ludmilei Rain este o calatorie pe care o descifrezi pas cu pas, respirand fiecare vers, te transpui in tainicul lirism, intr-o lume inalta, unde cuvintele devin univers.ri. De altfel, poezia reprezinta, pentru Ludmila, o unealta vitala pentru iesirea din timpul real si concret si pasirea in dimensiunea cu aer pur al unei vibratii din care se intrupeaza versul. Poezia sa revalorizeaza versul clasic, il slefuieste cu maiestria unui sculptor de cuvinte si il pune intr-o lumina noua, imbracandu-l cu emotiile omului modern constient de valoarea patrimoniului spiritual. Rodica Puscas