Intre logica inimii si logica mintii

Despre constelatia Freud Adler Jung, cu psihologia lor abisala, nu s a scris la noi cu atata competenta...; lucrarea celebra a lui Ludwig Klages, Spiritul ca tagaduitor al sufletului, va fi cunoscuta abia prin relatarile de aici; asupra lui Nietzsche ca precursor al psihologiei abisale nu se scrisese inca defel...De cateva ori in cursul lucrarii sale, autorul se refera, ca la un egal al clasicilor sau al cvasiclasicilor comentati, la Blaga, ajungand chiar pana la a socoti, in legatura cu problemele inconstientului, ca procesul de trezire a constiintei filosofice la reprezentantii orientarilor abisale isi atinge punctul culminant la Blaga cu a sa noologie abisala ...La fel va interesa, prin noutatea si siguranta interpretarii ei, incercarea intitulata O superstitie a poporului roman in lumina etologiei . Folclorul si basmele noastre pot fi cercetate si altfel decat cu mijloacele etnografiei, mai ales in lumina ideilor veacului (inconstient colectiv, arhetip, psihologie abisala, simbolism), pe care un Mircea Eliade a stiut atat de bine sa le prefaca in instrumente de cunoastere si validare a culturilor folclorice. Autorul de fata, interpretand cu mijloace moderne o superstitie populara, reuseste sa gaseasca intelesuri in neintelesul folcloric.Constantin NoicaDaca exista intr-adevar o logica a inimii, cum gandea Pascal, atunci ambivalen?a afectiva este unul dintre capitolele sale importante. Vechii morali?ti au inregistrat fenomenul cu mult inainte de apari?ia psihanalizei, dar formularile lor devin pe deplin transparente ?i se imboga?esc cu sensuri noi abia intr-o lectura psihanalitica.A?a cum reiese din Totem ?i tabu, Freud a descoperit topografia bietajata a ambivalen?ei afective prin studiul nevrozei obsesionale. Excesul de afec?iune fa?a de o persoana apropiata, care se manifesta in aceasta disfunc?ie psihica, trebuie pus pe seama existen?ei unei du?manii incon?tiente inspirate de acela?i obiect uman. [...] Ca in atatea alte cazuri, Freud regase?te la oamenii sanato?i ceea ce a descoperit la cei bolnavi.Vasile Dem. ZamfirescuIn privinta existentei unui instinct al mortii, Konrad Lorenz, unul dintre parintii etologiei, laureat al premiului Nobel pentru cercetarile sale, isi exprima in mod categoric dezacordul: Aceasta ipoteza straina biologiei este in ochii etologului nu numai inutila, ci si falsa . In cartea dedicata istoriei naturale a agresivita?ii, de unde este extras acest citat, Lorenz nu mai considera necesar sa argumenteze falsitatea ipotezei freudiene, atat de evident i se pare neadevarul ei. ?i totu?i, de ce mor organismele vii, cum se explica faptul incontestabil ca imbatranirea ?i moartea exemplarelor unei specii se produc in urma ac?iunii unor cauze interne?Vasile Dem. Zamfiresc