Introducere in psihanaliza freudiana si postfreudiana

Cand a constatat, pe baza identitatii structurale intre simptomul nevrotic, pe de o parte, si vis, act ratat, cuvant de spirit, produse culturale, pe de alta parte, ca intre ,,normal si ,,patologic exista doar o deosebire de grad, si nu una de natura, Freud a trecut de la psihopatologie la psihologie. Psihanaliza, ca psihologie, este o psihologie a inconstientului. Spre deosebire de psihologia constiintei, care studiaza fenomenele psihice constiente (sau accesibile in mod direct constiintei), psihologia inconstientului cerceteaza acele fenomene psihice accesibile constiintei doar indirect, prin intermediul interpretarii de tip psihanalitic. Descoperirea inconstientului psihic a revolutionat nu numai psihologia, ci si celelalte stiinte ale omului: filosofia, antropologia, sociologia, estetica etc. Daca ar fi sa formulez in putine cuvinte si intr-un mod sugestiv esenta psihologiei inconstientului, as spune ca ea consta in ideea ca si oamenii sanatosi, nu numai nevroticii, au inconstient. Iar inconstientul oamenilor sanatosi are aceleasi continuturi ca si inconstientul nevroticilor. Diferenta e doar de grad. Vasile Dem. Zamfirescu Oricat ar parea de surprinzator, psihanaliza nu este, asa cum ne-am obisnuit sa o gandim, un domeniu nestructurat interior, ci un adevarat sistem de discipline. Disciplinele psihanalitice - psihoterapia, psihopatologia, psihologia, metapsihologia si psihanaliza aplicata - se afla in relatii cronologice si logice. Din punct de vedere cronologic, prima a fost psihoterapia psihanalitica. Teoretizarea experientei psihoterapeutice a condus la constituirea psihopatologiei psihanalitice, care a stat la baza psihologiei psihanalitice. Pe temeiul acesteia s-au cladit metapsihologia si psihanaliza aplicata. Structura de rezistenta a acestei cladiri multietajate o formeaza ideea de inconstient. - V.D.Z. Parcurgerea celor optsprezece volume ale operelor complete a lui Jung mi-a prilejuit constatarea, surprinzatoare la prima vedere, ca exista mai multe tipuri de arhetipuri, daca folosim drept criteriu definitia arhetipului cu care Jung opereaza de-a lungul intregii sale opere, si anume de pattern of behaviour, de forta interioara de ordinul instinctului, cu valente spirituale. Arhetipurile care corespund acestei definitii si pe care le-am numit tipice descriu intr-adevar o experienta a speciei transmisa ereditar. Din categoria arhetipurilor tipice fac parte: arhetipul matern, arhetipul patern, arhetipul infans, anima, animus, arhetipul renasterii, comunismul ca arhetip, arhetipurile regionale sau etnice, de tipul arhetipului germanilor (Wotan), cristalizare si transmitere a unei experiente colective de ordin general, nu universal. - V.D.Z