Nasterea unei pietre. Naratiunea spectaculara din perspectiva regizorala

Excursul de fata isi propune sa investigheze elementele specifice naratiunii spectacolului optand, dintr-o vasta si bogata gama spectaculara, pentru screendance. Intr-o tentativa de a caracteriza naratiunea spectacolului vom apela la o tripla definitie. In primul rand, naratiunea spectacolului are ca gen proxim produsul cultural, iar ca diferenta specifica durata expunerii publice a spectacolului. In al doilea rand, naratiunea spectacolului are ca gen proxim situatia enuntiativa, iar ca diferenta specifica durata enuntarii. In al treilea rand, naratiunea spectacolului are ca gen proxim prezentarea unui eveniment, iar ca diferenta specifica prezentul prezentei fictionale. [...] Screendance-ul nu a aparut din neant. Genul isi trage radacinile, cel putin o parte dintre ele, chiar din primele incercari cinematografice. In acest sens, consideram ca o cercetare a surselor ori a vecinatatilor de aparenta si contur, pe care le putem identifica in experienta istorica, are o relevanta in descrierea adecvata a subiectului aflat in cauza. (Radu Teampau