Pateric Egyptean

Iubitorul de pustie si linistitul cu adevarat a iubit calea cea strimta, ca pe una ce este plina de scirbe si aduce degrab catre viata cea vesnica, de care cei mai multi, fiind fara de minte, fug. Si de-a pururea trece cu vederea pe [calea] cea rasfatata pierzatoare de suflete, ca pe ceea ce este lata si larga si dulce trindavilor. Iubitorul de liniste si iubitorul de pustie nu se sirguieste a face rodurile rele, ci frumoase si bune pe acestea, fiind folositoare spre mincare fiecarui intelept. Caci pe putrejune o uraste foarte, ca pe ceea ce este materie a focului. Tacutul si iubitorul de pustie si linistitul, desi de oameni se sfieste pentru Domnul, dar nu inceteaza marturisind credinta prin lucruri si prin cuvinte, si acesta se arata mai ales propovaduitor mai stralucit al ei, ca unul ce din lucruri bune arata luminos ca pe credinta pe care a cistigat-o o tine viind intru adincul inimii sale. Tacutul si linistitul se supune bine Celui ce porunceste: <>. Si ca in scurt sa zic cea mai mare si mai buna, iubitorul de pustie si iubitorul de liniste si prea-blindul este nu numai ucenic si urmator al Mintuitorului nostru cel de obste, ci si frate prea-adevarat si impreuna calator cu Dinsul.