Pierderea judecatii

Incomod si fascinant. Vanity Fair Harwicz picteaza un autoportret al femeilor care sunt mai degraba Francis Bacon decat Mary Cassatt. The New Yorker Scrisul ei poseda o frumusete salbatica. Kirkus ReviewsDragostea si violenta indirecta sunt sinonime in intriga dura, lipsita de nuante a celui mai recent roman al Arianei Harwicz a carui protagonista, o mama ramasa fara custodia copiilor, isi rapeste gemenii dupa ce da foc apartamentului fostului sot. Ostracizata in satul francez unde locuieste alaturi de acesta, umilita de rudele prin alianta si, in fine, tradata de avocata din oficiu, naratoarea recurge la o serie intreaga de gesturi disperate, teza cu care opereaza romanciera fiind aceea ca suntem toti la un singur viraj gresit distanta de a deveni infractori. Rapirea celor mici atrage dupa sine o urmarire ametitoare, prilej de introspectie si de rememorare a pasiunii dezlantuite care a unit odinioara cuplul, rezultatul fiind o constructie de tip road movie extrem de palpitanta, dar si o critica dura la adresa sistemului judiciar.Bazat pe experientele personale ale autoarei, precum si pe o serie de cazuri de violenta domestica, Pierderea judecatii exploreaza teme de maxima actualitate precum problema imigrantilor, politica internationala, identitatea religioasa, dar si un subiect extrem de spinos, cel al divortului marcat de acuzatii de abuz