Revista de Dreptul Familiei Nr.2/2024

Numarul 2/2024 al Revistei de Dreptul Familiei reuneste probleme care au generat dificultati in practica si ofera solutii argumentate, ilustrate la nivel doctrinar si jurisprudential. Editorialul Sanatatea mamei in contextul sanatatii familiei si al evolutiei demografice negative la inceput de secol XXI , semnat de Ioan Gherghina, Alin Stanescu si Andreea Teodora Constantin, constituie o pledoarie pentru adoptarea unor instrumente normative apte sa garanteze asistenta medicala universala pentru asigurati, femeile gravide si copii. "Natalitatea inregistreaza in Romania una dintre cele mai scazute valori din Europa si, corelata cu valoarea crescuta a Mortalitatii Generale, contribuie esential la sporul natural negativ al populatiei, care determina evolutia demografica negativa, astfel ca expertii ONU au prognostic de 13 milioane locuitori pentru Romania in anul 2050 si de 8 milioane locuitori pentru anul 2100". Aceasta premisa este edificatoare pentru necesitatea reconsiderarii unor componente ale sistemului medical din Romania, pentru a reveni la traditia si recunoasterea internationala, in ceea ce priveste sanatatea individuala si sanatatea publica. Rubrica Studii debuteaza cu analiza unor aspecte ale regimului matrimonial. Una dintre dificultatile practice recente vizeaza posibilitatea partilor de a demonstra, dupa semnare, ca, de fapt, cotele nu au fost calculate corect (aceasta pe motivul ca, la momentul respectiv, nu au cunoscut contributia reala din partea sotilor la dobandirea bunurilor si executarea datoriilor comune). Asa cum se mentioneaza in studiul Lichidarea regimului matrimonial. Natura juridica. Studiu de caz (Flavius Antoniu Baias, Andreea Boar, Flavius Alexandru Boar), "Chestiunea vizeaza, practic, masura in care actul de lichidare poate fi considerat o tranzactie in sensul art. 2.267-2.278 C. civ. Dificultati similare s-au ridicat inclusiv in practica notariala, de exemplu, in cadrul dosarelor succesorale. Mai precis, intrebarea daca lichidarea regimului este in toate cazurile un act de dispozitie prezinta relevanta cand intervin persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. Situatia devine de interes imediat in urma reformelor care permit actualmente persoanelor cu capacitate restransa, in special minorilor intre 14 si 18 ani, sa accepte singure mostenirea, fara incuviintarea instantei de tutela. Prin urmare, problemele aferente de calificare juridica se manifesta vizibil in privinta lichidarii regimului matrimonial, realizata in cadrul dosarului succesoral. Din aceeasi perspectiva se cuvine abordata chestiunea daca mandatul pentru actul de lichidare trebuie sa fie special ori este suficient unul consimtit, bunaoara, in termeni largi pentru realizarea procedurii succesorale". Studiul Efeitos da violencia domestica sobre o regime de guarda e convivencia parental: analise a luz do direito brasileiro (Romualdo Baptista dos Santos) analizeaza, corelat, violenta domestica si custodia copiilor dupa divort. Desi dovada vinovatiei nu mai este o cerinta pentru dizolvarea entitatilor familiale, demonstrarea faptului ca partea adversa a avut o conduita calificata ca violenta domestica sau alienare parentala poate avea relevanta in ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti dupa divort. Studiul Mijloacele materiale de proba si riscul utilizarii noilor tehnologii. Valente probatorii in materia litigiilor de dreptul familiei (Vlad Ionut Domocos) contine o analiza complexa a unor elemente de noutate in aria probatorie a procesului civil. Sunt filtrate, cu argumente pertinente, dispozitiile legale aplicabile mijloacelor materiale de proba, potentialele riscuri ale noilor tehnologii si valentele probatorii subsecvente, in contextul litigiilor de dreptul familiei. Autorul concluzioneaza ca, "la mai bine de 11 ani de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, ansamblul normelor juridice, inscrise in cuprinsul art. 342-344 C. pr. civ., referitoare la mijloacele materiale de proba se impune a fi actualizat si, de ce nu, adaugit, in conformitate cu propunerile de lege ferenda, pe care nu ne-am ferit sa le individualizam. Evolutia mijloacelor tehnice reclama adaptare si evolutie legislativa, caci, in caz contrar, vom fi prinsi nepregatiti si in acest domeniu". "Pe parcursul minoritatii, copilul are o existenta duala, una in care se infatiseaza ca o fiinta vulnerabila, in nevoie de protectie si de sprijin din partea parintilor sau a altor ocrotitori, si una in care acesta, in raport cu capacitatea sa in continua evolutie, manifesta diferite grade de autonomie, dorinta de a fi auzit si implicat in aspectele care ii afecteaza viata. Aceasta dualitate reclama, in consecinta, un echilibru intre nevoia de protectie a minorului si nivelul sau de autonomie. Parintii sunt principalele persoane care, impreuna cu minorul, trebuie sa gaseasca acest echilibru". Studiul Copilul vazut ca subiect autonom de drepturi si capacitatea sa in continua dezvoltare (Codruta Guzei-Mangu) prezinta instrumentele normative menite sa asigure echilibrul intre drepturile copilului si autoritatea parinteasca. Cooperarea constanta intre parinti si copil, increderea si respectul reciproc si respectarea mutuala a opiniilor celor implicati in luarea deciziei au rolul de a contribui la recunoasterea si garantarea drepturilor copilului, la realizarea conforma a acestora si la consacrarea copilului ca subiect autonom de drepturi, atat in cadrul familiei, cat si in cel al societatii. Studiul Parteneriatul civil - o viitoare institutie in dreptul romanesc modern? (Lucia Irinescu) este dedicat unei noi forme de conjugalitate, ce castiga teren in dreptul comparat. O panorama a schimbarilor la nivelul vietii de familie, o privire asupra institutiei traditionale - casatoria -, dar si asupra concubinajului permit tranzitia spre analiza (de lege lata si de lege ferenda) a parteneriatului civil. Fara indoiala, schimbarile din ultimele decenii reflecta tendintele unei societati moderne, aflata in continua evolutie, cu impact semnificativ asupra modului in care familiile functioneaza si interactioneaza (una dintre schimbarile notabile este diversificarea tipurilor de familii). Pe acest soclu, cu puterea necesitatii, se prefigureaza noi directii de reglementare in dreptul roman. Pe aceasta linie, parteneriatul civil poate oferi o solutie cuplurilor care doresc sa se bucure de drepturi similare cu cele generate de casatorie, fara sa fie nevoite sa se conformeze structurilor traditionale. In plus, reglementarea concubinajului asigura ca aceste relatii, desi informale, nu raman complet in afara ariei legale. Studiul "Lupta" parintelui pentru dobandirea calitatii procesuale active in actiunea privind decaderea din exercitiul drepturilor parintesti a celuilalt parinte (Bogdan Dumitru Moloman, Florina Popa) are ca premisa Decizia nr. 30/2023, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 508 C. civ. (exceptia priveste faptul ca textul de lege nu prevede si calitatea celuilalt parinte de a solicita decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, ci confera legitimare procesuala doar "autoritatilor administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei copilului"). Pe marginea acestei solutii, sunt decantate argumentele menite sa justifice un viitor reviriment jurisprudential in aceasta materie, subliniindu-se ca ,,parintelui caruia nu i s-a recunoscut calitatea procesuala activa de a investi instanta judecatoreasca cu o actiune in decaderea celuilalt parinte din exercitiul drepturilor parintesti i se incalca, practic, accesul liber la justitie, acces care presupune o cale directa de sesizare a instantei competente, si nu un acces mediat de catre autoritatea tutelara. Mai mult decat atat, indreptatirea oricarei persoane de a se adresa instantei competente, pentru apararea unui drept, a unui interes sau pentru protejarea unei libertati incalcate include, intre altele, respectarea dreptului la un proces echitabil, ceea ce presupune accesul la un judecator independent si impartial, in fata caruia probele sa fie administrate cu respectarea principiilor fundamentale care guverneaza materia procesului, intre care si principiul nemijlocirii". "Conceperea unui copil pe durata minoritatii perturba nu doar relatiile sociale, ci si sistemul de drept, care se vede confruntat cu nevoia de a gasi un echilibru intre conservarea si dezvoltarea vietii de familie dintre parintele minor si copilul sau si parametrii autoritatii parintesti, ce a fost conceputa avand ca premisa capacitatea deplina de exercitiu a parintelui". Studiul Cand copiii au copii. O succinta analiza a parentalitatii la varsta minoratului (Ioan Ilies Neamt) analizeaza, indeosebi, statutul juridic al parintelui lipsit de capacitate de exercitiu, in contextul cadrului normativ actual. Intre aspectele abordate mentionam: corelatia dintre capacitatea civila de exercitiu si autoritatea parinteasca; regimul juridic comun aplicabil parintelui ce nu are capacitate deplina de exercitiu, reglementat de art. 490 C. civ. (fiind subliniate, cu predilectie, provocarile pe care acesta le presupune in procesul de aplicare coordonata cu alte institutii si norme juridice, dar si diversele ipoteze ce ar putea fi identificate si implicatiile fiecareia); regimul juridic special al mamelor minore (Legea nr. 147/2024 fiind un act normativ cu multiple carente). Concluzia autorului consta in aceea ca, prin conceptiunea unui copil anterior dobandirii de catre parinte a capacitatii de exercitiu, are loc o bulversare semnificativa a sistemului juridic, care insa nu este legata in totalitate de imprejurare ca atare, cat, mai degraba, de lipsa unei viziuni legislative coerente in materie. Noua reglementare adoptata in Codul familiei cubanez cu privire la maternitatea surogat este detaliata in studiul La gestacion solidaria en el Codigo de las Familias de Cuba: las tres llaves de su blindaje (Leonardo B. Perez Gallardo). Problematica maternitatii surogat este tratata in contextul normativ national si international, cu explicarea motivatiei, a argumentelor pentru noua legiferare, precum si cu analiza solutiilor de evitare a comercializarii. Dreptul spaniol reglementeaza drepturile si obligatiile sotilor (art. 66-68 din Codul civil), iar interpretarea oferita obligatiilor sotilor a evoluat, consacrand o noua conceptie a casatoriei. Studiul El matrimonio espanol a traves de los deberes conyugales (Camino Sancinena-Asurmendi) analizeaza casatoria civila spaniola, mai ales din perspectiva obligatiilor maritale si a incalcarii acestora (obligatia de convietuire si problema separatiei de fapt, obligatia de fidelitate si incalcarea acestei obligatii, cu consecinte sub aspectul paternitatii, casatoria de convenienta etc.). Consideratii privind infractiunea de incalcare a ordinului de protectie (Adrian Stan) este un studiu care analizeaza doua reglementari ce prevad aceasta infractiune. Legea nr. 217/2003 si Legea nr. 26/2024 sunt filtrate, individual si comparativ, intr-o maniera clasica, ce pune in valoare elementele constitutive ale infractiunii. Infractiunile de incalcare a ordinului de protectie nu sunt doar o varianta a infractiunii de nerespectare a unei hotarari judecatoresti. Elementele specifice, particularizate in raport cu obiectul, subiectii fiecarei fapte penale, latura subiectiva si latura obiectiva, sunt de natura a consolida protectia valorilor complexe din sfera relatiilor de familie. Casatoriile transfrontaliere sunt o realitate care genereaza provocari complexe. Studiul Efectele patrimoniale ale casatoriei la intersectia dintre dreptul roman si dreptul islamic (Iulia-Maria Stanca) are in vedere cu deosebire provocarile de natura practica. "Nu de putine ori, instantele judecatoresti si notarii publici din Romania se regasesc in contextul derularii unui rationament conflictual ori al recunoasterii unor efecte ale unor raporturi juridice deja nascute sub imperiul dreptului islamic. Date fiind discrepantele puternice dintre cele doua sisteme de drept, intemeiate indeosebi pe ordinea publica de drept international privat roman, este necesara o analiza pentru decelarea regimului juridic si a normelor aplicabile efectelor patrimoniale ale casatoriei la intersectia dintre dreptul roman si cel islamic". Institutia compensarii judiciare este abordata prin prisma deciziei nr. 6 din 11 februarie 2019 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii. In temeiul acestei decizii, s-a recunoscut instantelor de judecata posibilitatea de a compensa obligatiile de intretinere datorate de fiecare parinte copilului care nu locuieste cu acesta (ipoteza incidenta atunci cand copiii au fost separati) - compensatie care opereaza pana la limita celei mai mici dintre ele si in masura in care aceasta nu contravine interesului superior al copilului. Studiul Perspective cu elemente de drept comparat asupra compensatiei judiciare in arhitectura deciziei nr. 6 din 11 februarie 2019 a ICCJ (Manuela Tabaras, Fabian-Eduard Cretu) pune in lumina, cu argumente de drept roman si comparat, vulnerabilitatea rationamentului instantei supreme si ilustreaza (exemplificativ) ,,abisul" consecintelor necunoscute ale noii viziuni asupra institutiei compensatiei judiciare. Jurisprudenta rezumata are in vedere hotarari referitoare la stabilirea locuintei minorului la terte persoane - exceptia de la regula -; motivele temeinice si conditiile ce trebuie cumulativ indeplinite), precum si limitarea programului de legaturi personale - starile conflictuale acute dintre parinti nu trebuie sa conduca la alterarea relatiei acestora cu copiii si nici sa constituie, in sine, un argument configurator al programului de legaturi personale (Bogdan Dumitru Moloman). Rubrica Restitutio aduce in atentie o lucrare valoroasa a vechii literaturi de specialitate si, totodata, o problema a carei actualitate se pastreaza: Ioan Albu, Infierea in situatia cind infietorul este sotul parintelui firesc al infiatului, in Revista Romana de Drept nr. 10/1970. Codexul bibliografic (Bogdan Dumitru Moloman) evidentiaza lucrarile relevante publicate in perioada octombrie 2023-noiembrie 2024 in domeniul dreptului familiei. Doctrina inventariata apartine autorilor din Romania, Argentina, Brazilia, Canada, Franta, Italia, Mexic, Peru si Spania (desigur, fara pretentia ca acest demers este exhaustiv). Rubrica Eveniment (Bogdan Dumitru Moloman) inscrie in memoria timpului atat manifestarile stiintifice nationale si internationale de prestigiu in domeniul dreptului familiei, cat si premiile decernate membrilor Consiliului stiintific al Revistei de Dreptul Familiei in perioada iunie 2024-noiembrie 2024. Actualitatea vietii de familie ridica, in mod constant, probleme dificile si reclama solutii viabile. Paginile acestui numar al Revistei de Dreptul Familiei ofera teme, argumente si dezlegari, pentru aspecte practice si teoretice, in ton cu evolutiile internationale.