Te iubesc, dar nu pe tine
Cartea este disponibila cu autograful autoarei. ,,<>, isi spune siesi Mara, personajul principal, undeva la inceputul romanului. Dar este mai degraba un avertisment pentru cititor, caci Raluca Feher a scris alta carte dura ca un pumn in plexul solar, alta carte-oglinda, alta carte inconfortabila, plina de adevaruri denudate pana la insuportabil. Dar nu iti face iluzii ca poti fenta pumnul. Oricat ai incorda stomacul, durerea va veni oricum. Fiindca pe Mara o recunosti in fiecare dintre femeile pe care le stii. In tine. Si daca nu pe Mara, atunci pe vreunul dintre celelalte personaje, fiecare cu bubele lui supurande, caci nimeni nu scapa si nimeni nu e bine in lumea din cartile Ralucai. Toti sunt iremediabil stricati si degraba saritori sa strice pe ceilalti, iar incizia cu precizie chirurgicala a autoarei devoaleaza aceasta lume cruda, reala, dincolo de minciuna, de iluzie, de proiectie." - Petronela ROTAR, scriitoare ,,Pregatiti-va sa urcati intr-un roller coaster din care sa nu puteti cobori decat la final, cu toate ca, pe parcurs, veti simti acut nevoia catorva opriri. Pregatiti-va sa faceti fata unei sinceritati brutale, care va va face sa vreti - macar uneori - sa intoarceti capul. Oglinda in care veti privi s-ar putea sa fie prea clara, iar imaginile fara perdea. S-ar putea si sa va sperie oamenii-oglinda in care v-ati putea reflecta. Citind cartea Ralucai am avut senzatia ca a speculat fiecare litera a alfabetului, s-a folosit de toate cuvintele pe care le-a inventat limba, ba inca a mai inventat si ea unele. Totul pentru a incerca o definitie reala a dragostei. Nu cea din dictionar, cu atat de putine sensuri. Autoarea - mai bine zis Mara - a scris o carte intreaga despre dragoste. Sau, mai degraba, despre lipsa ei. Mara n-a gasit nici macar dragostea de sine, cum ar fi putut primi si impartasi iubirea cu ceilalti? Dar chiar daca n-a stiut niciodata cum arata dragostea, a avut o alta superputere: sa se minta si sa se creada." - Camelia CAVADIA, scriitoare In viata reala, Raluca Feher este director de creatie la CAP si unul dintre fondatorii Frontline Club Bucharest, filiala romana a unuia dintre cele mai cunoscute cluburi de presa din lume. In viata ideala, Raluca este o exploratoare curioasa, calatoare printre vorbe si povesti, prin teritorii batatorite sau inca nedescoperite. De aceeasi autoare, la Editura Trei au aparut si volumele America dezgolita de la brau in jos I si II , Splendidul loc al fericirii supreme si Sa nu razi:(( Fragment din carte: Hai sa ne mutam la Sibiu , orasul care se misca, e comunitate de nemti, pot sa predau germana, tu ii stii pe toti, ca esti de-al casei, au festivaluri, au teatru, au padure langa, putem sa face Airbnb si sa deschidem un van cu burgeri, e mai putin poluat, chiriile sunt infinit mai mici, palinca e mai buna, schi la cativa kilometri si aeroport. Yo-yo. Niciodata Mara nu a inteles nevoia taranului de a se intoarce in satul lui, la radacini, sa-si ridice casa langa aia a lu' mosu-sau, sa stea la masa cu baba care suge carnea de pe oase si plescaie si nu mai are nici amintirea dintilor in gura, sa-mbatraneasca aplecat peste randurile de ardei si seara, picotind, sa se uite la Romanii au talent sau la Taraf TV. Nu te-ntoarce tu la sat, ia-l cu tine si cara-l in poza pe care-o rezemi pe biroul tau de director de comunicare, fata aia a lu' Victoria e la Bucuresti, e doamna mare acum, intr-o zi va fi presedinta tarii asteia. O stiu de cand era atat ( cineva mereu te stie de cand aveai 40 de centimetri, saca nu tu, macar damigeana de la petrecerea la care ai fost si tu adusa de aio tai, ca n-aveau cu cine sa te lase acasa). .... Lanzarote deci. O insula tasnind langa Africa din vintrele unor vulcani colerici, treziti cu tafna din somnul de milenii, cat sa mai scuture un pic busericile si maslinii si apoi sa se culce la loc, epuizati ca dup-o criza de epilepsie. Insula era neagra si casele erau albe, soarele era galben si marea, albastra, florile copacilor erau rosii si roz si mov si, pe fundul unor gropi sapate in lava neagra, pierificata, cresteau ghemuri de vita-de-vie, verde-crud. Dobre conducea masinuta nervoasa. Stersese pe jos cu functionarul de la compania de inchirieri de masini din aeroport, nu voia sa plateasca asigurare, nici nu trebuie, la' ca platesc eu, a zis Mara, dar Dobre nu si nu, o interesa nedreptatea cosmica, spaniolii astia din Lanzarote chiar cred ca o pot trage in piept. In pieptul ei mare? Se invinetise la fata de draci, si baiatul cu ochelari din spatele tejghelei, jignit, scuipat, terfelit, ar fi facut orice sa evite un AVC a lui Dobre acolo, in fata lui.
19.50 Lei în magazinul Librex
