Ciudata si induiosatoarea viata a lui Prita Barsacu - Iulian Bocai

• Bildungsnovella • Premiul Observator cultural pentru debut, 2019 • Prix du Festival du Premier Roman de Chambery, 2019 • Roman tradus in neerlandeza si nominalizat la Europese Literatuurprijs Ciudata si induiosatoarea viata a lui Prita Barsacu spune nu doar povestea unor aventuri si-a oamenilor care-l inconjoara pe erou, ci si a lumii neimblanzite si pline de frumusete din care vin cu totii. Prita Barsacu se naste intr-un sat marginas al Vaii Oltului, intr-o regiune care, desi nu e rupta nici de istorie, nici de lumea cea mare, pare sa aiba o atmosfera doar a ei, unde violenta si dragostea merg mana in mana. Prita nu creste in cea mai buna dintre familii si trebuie sa navigheze cu grija, pastrandu-si speranta, printre obstacolele impuse nu doar de saracie, alcoolism si criminalitate, ci si de schimbarea contextului istoric. Nu le intelege intotdeauna si totusi, in mijlocul lor, se straduieste sa-si incropeasca un trai din putin. Reuseste sa faca asta o vreme, gasindu-si un prieten neasteptat intr-o fata din vecini, alaturi de care porneste in explorarea lumii cu o curiozitate neobisnuita de naturalist. Dar viata are capriciile ei, pe care niciun naturalist nu poate sa le domesticeasca. Lumea sumbra si violenta descrisa de Bocai nu este - asa cum ilustreaza romanul sau - niciodata doar sumbra, niciodata doar violenta, ci in acelasi timp plina de frumusete si iubire. - Dutch Review of Books Ce inseamna exact denumirea de literatura universala nu mi-a fost niciodata pe deplin clar, dar, orice ar insemna, Ciudata si induiosatoarea viata a lui Prita Barsacu cu siguranta se califica. - Hans vander Heijde, Tzum Serile ii prindeau asa si cadeau peste ei ca oboseala, seri din acelea in care frica de a ramane afara crestea in tine, daca erai copil, odata cu amurgitul; cateodata, cand apusul ii gasea in vale, la nevastuici sau la scaldat, ii apuca putin panica - caci stiau ca noaptea o sa-i prinda pe drum. Cand se intampla asa, Stanca ii zicea lui Prita sa stea in poarta pana ajunge ea acasa, ca sa nu i se faca frica daca se uita cumva inapoi si vede ulita pustie, infricosatoare in intuneric. Daca innegurarea ii prindea mai aproape de casa, aveau suficient curaj sa ramana afara cu greierii, sa ia pietre de prin santuri si, izbindu-le unele de altele, sa vada care dintre ele face scantei mai mari.