Horia. Tragedie istorica in 5 acte

Conflictul fundamental pe care piesa il reliefeaza, cu tensiunea dramatica cuvenita, era menit sa resusciteze la nivelul sfarsitului de secol XIX o noua atitudine luptatoare, ale carei radacini mergeau in timp pana la razmirita pusa la cale de acest brav si neinfricat produs al Muntilor Apuseni, anticipand lupta de mai tarziu a lui Avram Iancu. Imaginea de martir a curajosului luptator, cu sfarsit atat de tragic si de inaltator, reprezinta un fel de merinde sfanta, un viaticum transformat intr-un simbol esential al luptei romanilor pentru drepturi, prin readucerea in actualitate a cauzei pentru care el si-a dat viata de martir. Implicarea activa, curajoasa si fara compromisuri, era mesajul nobil al piesei, pe care ea il transmitea luptatorilor politici ai vremii, chemati sa redescopere o dimensiune sublima, de un tragism coplesitor, identificata in actiunea lui Horia si a tovarasilor sai, Closca si Crisan, care si-au asumat lupta, chiar daca aceasta presupunea riscul suprem. In orizontul eforturilor politice pentru dreptatea sociala si nationala ale elitelor romanesti conduse de PNR, drama Horia a lui Ghita Popp inscrie una dintre cele mai importante reactii publice vizavi de mostenirea testamentara pe care marele martir de la 1784 a lasat-o postumitatii. (MIRCEA POPA