Oppus sau simfonie pentru surzi - Lidia Zadeh Petrescu

Lidia Zadeh Petrescu demonstreaza, cu poezia sa, nu doar har incontestabil, ci si cultura teoriilor literaturii, fara a ascunde idiosincrazii vanitoase pentru poezia clasica, fata de sonoritatile ei, atata vreme cat, iata, mai au multe de spus, iar acest lucru ii da nobletea si eleganta acelei stiinte a literaturii operante de-a lungul rostirii. In poezie, autoarea isi gaseste o identitate pronuntata nu in feminismul banalizat al daruirilor declarative si al reflectiilor tardive, ci in moderatie si verosimil, exprimand ferm optiunea puritatii, a consacrarilor sacralizate, in opozitie cu sterilul zgomotos si demitizarile agresive. Lidia Zadeh Petrescu isi contureaza, in ingeniozitatile impetuoase ale versului sau, universul poetic. Asadar, sub titlul lor insidios, Arogantele sale se legitimeaza in sens horatian - Ut pictura poesis -, de la detasari la asumare, din contemplativul pastelat la luciditati existentiale, de la aspiratii la post factum, cele doua limbaje, pictura si poezia, performand in egala masura. - Iulian Chivu