Pachet 4 carti: 1984 + Ferma Animalelor + Hoinar prin Paris si Londra + Zile birmaneze - George Orwell

Pachetul contine 4 carti: • 1984 (312 pagini) • Ferma Animalelor (144 pagini) • Hoinar prin Paris si Londra (248 pagini) • Zile birmaneze (320 pagini) 1984: In eseul sau din 1946, Politics and the English Language, Orwell prezentase ideea corelatiei care exista intre limba si minte. In 1984, Newspeak (noulimba), in acord cu interesele Partidului, sufera un proces de saracire, de reductie. Newspeak este destinat sa distruga rationamentul prin amputarea limbii, astfel incat sa ramana doar cuvintele domesticite, spre folosinta unor roboti. Prin urmare, totul este planificat si pus in opera in asa fel incat sa se elimine sistematic, intr-un mod mai eficient decat tortura, crimele prin gandire si orice alta forma de erezie. Pentru Orwell, situatia politica reflecta limbajul, dar si reciproca este valabila. Asadar, daca politicul este corupt, si limbajul va fi corupt, dar si viceversa: un limbaj deposedat, din proprie initiativa, de atributul libertatii poate corupe politicul. Orwell face, pornind de la constructiile limbii engleze, o demonstratie privind modul in care limba este utilizata in politica pentru a crea un fals sentiment de securitate, pentru a seda individul, pentru a-l convinge sa aleaga deliberat inactiunea, spiritul necritic. 1984 este, in esenta, centrat pe controlul psihologic al persoanei. Chiar daca tortura fizica este prezenta, controlul mintii este prioritatea Partidului, iar manipularea mentala, care are loc in principal prin limbaj, este atat de subtil distilata in inconstient incat indivizii nici macar nu constientizeaza indoctrinarea. - Lucian Pricop Ferma Animalelor: Utopia si formele societale utopice sunt prezente frecvent in literatura lumii dintr-un motiv cat se poate de firesc: viata reala a cunoscut si traieste in vecinatatea sau in interiorul unor geometrii utopice. George Orwell este unul dintre scriitorii care a pus intr-o formula fictionala logica utopiei in penultimul sau roman, Ferma animalelor, publicat pentru intaia data la Londra, in 1945. Dincolo de mesajele de filosofie politica ale acestui mare roman alegoric, Ferma animalelor si-a conservat actualitatea literara mai ales prin lipsa de emfaza, prin mixul de ludic si tragic, prin fraza esopica si, in acelasi timp, atat de transparenta. George Orwell este autorul englez cu cea mai mare notorietate in literatura cu tema distopica, doua dintre romanele lui, Animal Farm si 1984, fiind frecvent citate drept momentele de cotitura in constructia fictionala a unei ,,societati de cosmar a politiei gandirii care pretindea supunere oarba fata de Big Brother, care a promovat stirile si a manipulat inregistrarea trecutului pentru a controla prezentul". Propaganda si manipularea sunt temele principale ale acestor romane, cu o mentiune suplimentara de nuanta: romanul Ferma Animalelor a fost influentat in mare masura de teoria marxismului care, la randul ei, a servit drept principala sursa de inspiratie pentru majoritatea romanelor distopice. Insa Ferma Animalelor a fost ,,proiectat sa parodieze tradarea idealurilor socialiste de catre regimul sovietic", iar tonul parodic este formula discursiva dominanta, intentia fiind transparenta: satirizarea Revolutiei ruse; in acelasi timp, dincolo de intentia auctoriala, romanul ,,are o aplicatie mai larga in masura in care (el) a insemnat ca acel tip de revolutie (revolutie conspirativa violenta, condusa de oameni inconstienti, infometati de putere) nu poate duce decat la o schimbare de stapani". - Lucian Pricop Hoinar prin Paris si Londra: Stilul publicistic din cartea de debut a lui George Orwell difera de stilul romanelor ulterioare. Scriitor politic si socialist radical, Orwell a preluat din presa tonul urgent si l-a condimentat cu eruditie, animandu-l cu un veritabil stil artistic, cu efect comic surprinzator. Accentul pus pe miscare - al chelnerilor si al vagabonzilor - este unul dintre aspectele principale care confera naratiunii dinamism. In acest context, bogatia limbajului contrasteaza cu precaritatea vietii personajelor, autorul mizand pe stilurile unora ca Emile Zola, Jack London si Francois Villon, autori pe care ii si mentioneaza en passant. - Monica Manolachi Down and Out in Paris and London (Hoinar prin Paris si Londra) este o autofictiune prin: prezenta elementelor fictive (experientele reale se mixeaza cu elemente imaginate sau exagerate pentru a sublinia anumite teme sau pentru a crea un efect literar); construirea personajului (Orwell ofera o versiune a sa ca protagonist, care poate sa nu fie o reprezentare exacta a sinelui sau real, ci mai degraba o proiectie a gandurilor si sentimentelor sale); reflectiile filosofice (autofictiunea ii permite o explorare de teme general-umane si ofera comentarii sociale si politice prin intermediul naratiunii personale). Fara a fi o concluzie definitiva, ci doar o lectura comprehensiva, Down and Out in Paris and London (Hoinar prin Paris si Londra) poate fi citit atat ca o autobiografie, datorita bazarii sale pe experiente personale si observatii reale, cat si ca o autofictiune, datorita elementelor fictive si a constructiei narative care permit o explorare mai profunda a temelor sociale si filosofice. - Lucian Pricop Zile birmaneze: In Zile birmaneze, Orwell critica Imperiul Britanic si expune discrepantele dintre idealul de civilizatie europeana si efectele dezastruoase ale colonialismului asupra comunitatilor locale. Exista autori pe care posteritatea ii descopera cand vocea lor estetica a ajuns sa se fi impus definitiv, eclipsand inceputurile. Inainte de a deveni moralist global, Orwell a fost Eric Arthur Blair, un britanic de nouasprezece ani care, parasind confortul social al metropolei, s-a inrolat in Indian Imperial Police si a fost trimis in Birmania coloniala. Din aceasta experienta - un amestec de alienare si trezire morala - se va naste, peste un deceniu, in 1934, primul sau roman, Burmese Days (Zile birmaneze), un text ce anunta privirea critica asupra mecanismelor puterii. Birmania anilor '20 ai secolului trecut era o provincie (recent) absorbita de Imperiul Britanic, anexata in urma celui de-al treilea razboi anglo-birman (1885-1886) si integrata administrativ in India Britanica. Aceasta lume aparent ordonata, dar profund corupta din punct de vedere moral, i-a oferit tanarului Eric Blair materia narativa pentru romanul sau de debut. Timp de cinci ani, Blair a trait in acest univers colonial, patruland prin orasele de provincie, asistand la ritualurile dominatiei britanice si observand mecanismele subtile prin care prejudecatile rasiale si de clasa se transformau in norme comportamentale. Oraselul fictiv Kyauktada, scena romanului Zile birmaneze, nu e un decor exotic, ci un perimetru socio-cultural inchis, un spatiu al conventiilor rigide, unde fiecare rol este deja prescris. In acest cadru, romanul se organizeaza in jurul a trei personaje: John Flory, doctorul Veraswami si U Po Kyin. Prin aceste trei personaje, Orwell construieste o parabola a prizonieratului moral: intre refuz, supunere si cinism, toate formele de viata coloniala se consuma in interiorul aceleiasi logici a puterii. In Zile birmaneze nu exista suspans, exista insa o tensiune difuza a unei lumi care se erodeaza din interior. Sunt putini autori in secolul XX care sa fi reusit sa transcrie experienta coloniala cu luciditatea, rigoarea morala si lipsa de concesii pe care le manifesta George Orwell. La aproape un secol de la aparitia sa, Zile birmaneze continua sa fie o lectura pasionanta ca document al colonialismului britanic si ca potentiala analiza (profetica) a mecanismelor de putere, excludere si conformism care traverseaza modernitatea pana in prezent.