Scrisori din Absurdistan - Virgil Diaconu

Fantezia e o trasatura de capetenie a poeziei lui Virgil Diaconu. Cu cat carnatia poemelor devine mai substantiala, cu atat indepartarea de real capata la randu-i amploare. Poezia se hraneste cu jertfele oferite de concret si deopotriva cu ofrandele abstractiunilor, in miscarea implinirii sale specifice. Se afla aici o fervoare a sacrificiului primit, un cinism suav al anularii realului, prielnic conditiei lirice. Exista neindoios in volumul aici prezentat pagini care-l provoaca pe iubitorul de poezie la o reluare a lecturii. - Gheorghe Grigurcu Volumul Secol cuprinde multa dinamita lirica, poetul aruncand in aer indiferenta noastra cronica fata de poezie (si fata de orice altceva). Este o carte care ne trezeste, asa cum il trezeste pe poet in fiecare dimineata o armata de vrabii. Toate poemele (aproape toate) se remarca prin intensitatea emotiei. Nimic neutru in cuprinsul lor, nimic doar numit ca in poezia minimalista (mizerabilista) la moda azi. Intr-un moment istoric nefavorabil poeziei, Virgil Diaconu a facut din poezie o religie si a ajuns unul din cei mai buni slujitori ai ei. - Alex Stefanescu Atelierul de fluturi, asa cum este conceputa, este o carte care il reprezinta foarte bine pe autor, intrunind contrariile profilului sau, lucid, romantic, fantezist, riguros si risipitor, de buna credinta si ironic, mistic si rationalist, o carte multivalenta, oglinda fidela a unei personalitati complexe (poet, eseist, publicist). Ea configureaza perfect imaginea unui scriitor cogitabund, lansand proiecte lirice, teorii existentiale, perceptii estetice, axiologice, solutii sapientiale, modele de cunoastere, un fervent al inspiratiei. - Paul Aretzu