Sub stele, pe un glob fragil - Dorin Sitaru

Sub stele, pe un glob fragil . O privire asupra universului si a destinului omenirii Sub stele, pe un glob fragil ne-am intrebat daca suntem singuri, daca zeii au fost astronauti, daca animalele viseaza, daca robotii pot simti. Am privit spre Voyager ca spre o rugaciune, am ascultat ecoul din picturi rupestre, am calculat ,,timpul gemenilor" si am visat orase martiene cu pereti care simuleaza cerul. Am inteles ca nu e de ajuns sa fim inteligenti. Trebuie sa fim intelepti. Ca nu e de ajuns sa cucerim spatiul.. Trebuie sa ne cucerim pe noi insine. In fata cerului instelat, omul traieste cu aceeasi curiozitate ca stramosii nostri din pesteri, care priveau bolta cereasca cu teama si fascinatie. Aceasta curiozitate este, poate, cea mai autentica experienta umana. Ea ne face sa ridicam ochii spre stele, sa construim telescoape si nave spatiale, sa scriem poezii, sa ne rugam sau sa cercetam. Fara curiozitate, nu ar exista nici stiinta, nici religie, nici arta.